Címünk: 5700 Gyula, Eminescu utca 1. | E-mail: atru@globonet.hu | web: www.atruroman.hu

Știri actuale

Statul român le cere instituţiilor românilor din Ungaria să se implice

Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a efectuat o vizită de lucru în Ungaria, în perioada 15–17 ianuarie.3 5a

În data de 15 ianuarie a avut o întrevedere cu Soltész Miklós, secretar de stat în cadrul Ministerului ungar al Resurselor Umane, responsabil pentru relația cu cultele, naționalităţilor și societatea civilă, precum și cu dr. Sándor dr. Szalay Erzsébet, adjunct al Avocatului Poporului, precum și cu reprezentanți ai comunității românești din Ungaria.

În cadrul discuțiilor purtate cu oficialii statului ungar, ministrul delegat a subliniat angajamentul asumat de România în vederea consolidării dialogului bilateral, în spiritul Parteneriatului Strategic dintre cele două țări. A reiterat importanța naţionalităţii române din Ungaria şi a minorității maghiare din România ca punți de legătură între cele două state. După declarațiile ministrului Stoenescu, părțile au agreat să continue abordarea deschisă şi cooperarea pe această temă, prin raportare la normele şi standardele internaționale în domeniul minorităților naționale.

În ceea ce privește situația comunității românești din Ungaria, ministrul delegat Dan Stoenescu a subliniat nevoia unei implicări mai susținute şi consistente a părții ungare pentru prezervarea şi promovarea identității etnice, lingvistice, culturale, religioase a persoanelor aparținând naționalității române din Ungaria, respectiv a culturii şi a tradițiilor românești. În acest context, oficialul român a evocat importanța acordării unei atenții sporite educației în limba maternă, ca principal element în asigurarea continuității lingvistice și culturale a minorității române.3 41b

S-a discutat problema radicală a etnobusinessului, reprezentarea parlamentară a naționalităților, cu drept de vot. În ceea ce privește educația de naționalitate oficialul român a cerut o finanțarea mai substanţială pentru actualele instituții de învățământ, finanțare pentru Eparhia Ortodoxă Română, Institutul de Cercetare, Foaia Românească, mărirea numărului de angajați la 8 în cadrul redacției în limba română a radio-televiziunii şi rezolvarea situației școlii din Micherechi.  

A doua zi, ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni a făcut o vizită la Chitighaz unde s-a întâlnit cu primarul localității, Maria Kalcsó şi consilierii locali. Ministrul a mai vizitat şi Casa-muzeu din localitate, ce se află în patrimoniul Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria. Sâmbătă s-a deplasat la Micherechi unde s-a întâlnit cu primarul şi consilierii locali. Tot în această zi s-a întâlnit şi cu conducerea UCRU. Duminică, dis de dimineață, s-a întâlnit şi cu o parte a conducerii Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria. La întâlnire au fost prezenți Traian Cresta, reprezentantul românilor în Parlamentul de la Budapesta, Tiberiu Juhász, președintele AŢRU, dr. Maria Gurzău Czeglédi, directorul Liceului, Școlii Generale şi Căminului Românesc „N. Bălcescu” din Giula, Iulia Olteanu, directorul Şcolii Generale „Lucian Magdu” din Bătania, Alexandru Finna, vicepreședintele AŢRU, Delia Kovács, directorul Editurii de Presă şi Carte Românească „Cronica” Nonprofit SRL, Tát Margit, primarul Micherechiului şi dr. Ruzsa György, membrii în Adunarea Generală a AŢRU. Ministrul Dan Stoenescu a fost însoțit de ambasadorul Victor Micula şi Monica Radu, secretar II al Ambasadei României la Budapesta, Florin Vasiloni, consul general la Giula şi funcţionari din cadrul departamentului pe care-l conduce.

Ministrul a prezentat scopul vizitei sale în Ungaria, vorbind despre întâlnirea la nivel ministerial avută cu partea maghiară, evidențiind problemele de importanță majoră ridicate de partea română la întâlnirea cu secretarul de stat maghiar, subliniind obligația pe care o are ca reprezentant al statului român de a se consulta cu reprezentanții naționalității române din Ungaria

„Am dorit să mă întâlnesc cu dumneavoastră pentru că sunteți reprezentanții comunității românești, cunoașteți problemele cu care se confruntă comunitatea şi doresc să colaborăm. Guvernul Român va continua să solicite partenerilor ungari o finanțare predictibilă şi corespunzătoare pentru asociațiile culturale ale românilor din Ungaria. Guvernul maghiar tergiversează problemele de colaborare în privința minorităților. Am venit să vă încurajez să solicitați Guvernului Ungar să abordeze cu seriozitate această problemă. Pentru noi este foarte important, la fel şi pentru dumneavoastră, astfel încât să vă mențineți identitatea românească în Ungaria.”

În continuare ministrul a trecut în revistă câteva din programele pe care statul român le-a oferit în anul 2015 pentru românii din Ungaria: sprijinirea artiștilor români pentru a oferi spectacole comunității românești de aici; renovarea bisericii din Jaca şi alocarea a aproximativ 24 milioane de forinţi pentru amenajarea Curților Gojdu; a continuat susținerea salariile preoților ortodocși misionari în Ungaria, în fiecare an s-au alocat locuri pentru taberele de la Sulina, burse de studiu în România tinerilor de etnie română din Ungaria; prelungirea detașării celor două cadre didactice la școala şi grădinița din Micherechi; cofinanțarea instituțiilor. Se are în vedere aducerea de cadre didactice vorbitoare de limba română la școala din Chitighaz precum şi căutarea unui cadru pentru realizarea unei tabere pentru dansatorii care își desfășoară activitatea sub îndrumarea lui Mihai Cserháti.

Ministrul a încurajat susținerea de către AŢRU a asociațiilor civile pentru aplicarea de proiecte care să mențină vie cultura, limba şi spiritualitatea românească în Ungaria. Se are în vedere reiterarea ideii de a aduce cadre didactice vorbitoare de limba română la școlile administrate de AŢRU, lucru ce ar arăta deschiderea AŢRU pentru păstrarea identității lingvistice române în Ungaria. Această ofertă nu vizează înlocuirea cadrelor didactice deja existente, ci sprijinirea într-un program de after-school a dezvoltării cunoștințelor de limba română după orele de curs.

„Dorim o implicare mult mai susținută din partea maghiară pentru păstrarea identităţii lingvistice, culturale şi religioase a persoanelor aparţinând minorităţii române. Problemele care afectează comunitatea română şi la care s-ar dori să se obțină sprijinul statului ungar sunt foarte concrete, ţin de implicarea statului maghiar şi a AŢRU. Fără implicarea dv. noi nu putem să continuăm să ne apărăm semenii din Ungaria. Subliniez importanţa eradicării fenomenului de etnobussines şi trebuie să găsim soluţii; o reprezentare parlamentară reală, prin participarea comunităţii româneşti la viaţa publică, cu drept de vot în Parlament, (aşa cum au şi minorităţile din România, unde există 18 minorităţi, fiecare cu reprezentant în Parlament, cu drept de vot). Ne îngrijorează actul educaţional în limba română, învăţământul în limba română din punctul de vedere al Bucureştiului este insuficient de dezvoltat sub aspectul curriculei la nivel instituţional pentru a asigura învăţarea limbii şi transmiterea ei către generaţiile viitoare. Restructurarea învăţământului din Ungaria reprimă învăţământul românesc.”

„S-a cerut guvernului ungar finanţarea învăţământului şi acordarea unui teren în Budapesta pentru construirea unei biserici ortodoxe; finanţare predictibilă pentru Institutul de Cercetări al Românilor din Budapesta. Desigur, susţinem finanţarea Foii Româneşti, un ziar cu o vechime de 65 de ani dar de asemenea este importantă şi păstrarea Cronicii care este parte importantă din integritatea noastră de limba română din Ungaria. Dar asta nu în detrimentul unei publicaţii cu vechime. S-a cerut ca AŢRU să facă demersuri ca bugetul alocat pentru Foaia Românească să fie cel din trecut.”

La acest subiect redactorul şef al redacţiei „Cronica”, Delia Kovács, a făcut cunoscut ministrului că, în baza Legii pentru Naţionalităţi, Autoguvernările pe Ţară au dreptul la înfiinţarea şi susţinerea unei publicaţii. Acest lucru s-a şi întâmplat prin înfiinţarea publicaţiei Cronica, însă din suma destinată funcţionării, AŢRU s-a gândit să întindă o mână de ajutor şi Foii Româneşti, pentru ca aceasta să nu facă efortul să aplice pentru proiectele de finanţare pentru funcţionare, care erau costisitoare iar decontarea banilor se făcea prin luna aprilie. Astfel, a decis ca suma totală destinată pentru ziarul „Cronica” să o împartă în sumă egală celor două publicații, propriul său ziar primind astfel o cotă mai mică de finanţarea decât cea care trebuia să-i revină. Ani de-a rândul publicaţia Cronica a apărut cu profesionalism şi fără întrerupere, colectivul redacţional, format din două persoane, a făcut faţă cu greu desfăşurării activităţii, cu ore suplimentare neplătite, folosirea autoturismelor personale în deplasarea pe teren, neplata unor indemnizaţii şi multe altele. Pe lângă că i-a fost înjumătăţită sursa de finanţare, în baza legii redacţia nu are dreptul la accesarea de proiecte alternative pentru funcţionare. Din 2010 şi până în prezent redacţia a aplicat pentru proiectele de finanţare din România, publicate de Departamentul Politici în Relaţia cu Românii de Pretutindeni, proiecte rămase nefinanţate de Guvernul României. Redactorul şef a cerut sprijin în rezolvarea problemei solicitând ca şi proiectele înaintate de Cronica să fie promovate de partea română iar publicaţia să fie susţinută în egală măsură şi de Guvernul României. Ceea ce nu s-a întâmplat!

Traian Cresta a vorbit despre fenomenul etnobussinesului. La recensământul din anul 2011, din cifra totală declarată ca aparţinând comunităţii româneşti 50% au fost români băştinaşi şi 50% persoane stabilite din România care pe parcurs au obţinut cetăţenie maghiară. Această populaţie venită din România, care este de aproximativ 8700 de persoane, s-au stabilit cu precădere în capitală şi jurul acesteia. Văzând posibilităţile comunităţii româneşti din Ungaria dar şi dezbinarea din cadrul acesteia au reuşit să înfiinţeze autoguvernări în fiecare sector al capitalei şi în localităţile dimprejurul ei. În nenumărate rânduri s-a solicitat modificarea legii prin înfiinţarea în capitală a unei singure autoguvernări. Acest proiect nu a fost susţinut şi de celelalte naţionalităţi, dat fiind faptul că marea majoritate a celorlalte etnii se află în capitală. Domnul Cresta a susținut şi susține reprezentarea comunității române cu drept de vot în Parlamentul Ungariei. Legea spune că dacă un candidat obține 25000 de voturi, poate intra în Parlament. Din păcate în Ungaria nicio naționalitate nu a reușit să intre în Parlament, cu atât mai puțin comunitatea română care este şi aşa dezbinată. Sistemele de reprezentare guvernamentală diferă de la o țară la altă!

A prezentat situația învățământului românesc înainte ca AŢRU să preia instituțiile școlare. Acestea țineau de primării, iar suma alocată pentru funcționare nu ajungea în întregime la unitățile școlare fapt ce a făcut ca în timp să se genereze mari probleme. Din 2011 AŢRU a început preluarea instituțiilor bilingve de învățământ asigurându-le o funcționare corectă atât din punct de vedere financiar cât şi administrativ şi profesional. Pentru ca o instituție să nu aibă probleme financiare trebuie să aibă un efectiv de minim 140 de elevi. Școlile preluate de AŢRU au fost şcoli cu un efectiv mic, suma destinată funcționării nefiind suficientă. În baza unui contract anual încheiat între AŢRU şi ministerul de resort această sumă este completată astfel încât fiecare unitate școlară să își poată desfășura activitatea normal.

Referitor la mass-media, a susținut cele spuse de redactorul şef cu completarea că regretă faptul că statul român nu susține publicația Cronica în măsura în care AŢRU susține Foaia Românească. Pentru redacția radio-tv Cresta s-a întâlnit în nenumărate rânduri cu conducerea MTV, care a făcut promisiuni, neonorate însă. Redacția va avea un angajat în plus iar emisiunile difuzate de pe DUNA vor fi reluate după-amiază pe M1.

Referitor la situația școlii din Micherechi reprezentantul a pus câteva întrebări care au rămas fără răspuns: De ce efectivul de elevi a scăzut de la 220 la 110? De ce peste 50 de elevi urmează cursurile unei şcoli reformate din Giula şi nu îşi continuă studiile la școala din Micherechi? De ce sălile de clasă sunt goale?

Cresta a mai amintit faptul că în momentul de față legea nu permite unei Autoguvernări de Naționalitate Locală să susțină o unitate școlară, în schimb pentru o Autoguvernare Locală legea permite acest lucru.

A adus în discuție şi importanța legăturilor transfrontaliere care aduc dezvoltare economică în regiunea de graniță.

La discuții s-a alăturat şi dr. Maria Gurzău Czeglédi care a prezentat cu lux de amănunte trecerea instituției pe care o conduce de la Primărie la Centrul KLIK şi apoi la AŢRU, susținând că ultima este cea mai favorabilă pentru o școală de naționalitate nu numai prin faptul că i se asigură o autonomie economică şi profesională, ci şi prin faptul că este inclusă în marea familie a comunității românești. Doamna director a prezentat modul prin care finanțarea, prin intermediul AŢRU, ajunge în timp util şi până la ultimul bănuț la unitățile școlare. A prezentat totodată şi avantajele pe care școala din Micherechi le-ar avea dacă ar trece sub tutela AŢRU, dezvoltarea de care ar beneficia dar şi siguranța zilei de mâine, întregind astfel învățământul românesc din Ungaria. A vorbit şi despre oferta educațională a liceului, cum sunt împărțiți pe grupe elevii în funcție de cunoștințele de limba română, la cerere înființându-se şi an pregătitor. Majoritatea absolvenților fac studii universitare, întregind astfel intelectualitea română. A prezentat importanța acestei unități de învățământ care are peste 400 de elevi (adunând tinerii de la Cenadul Unguresc până la Pocei), 46 de cadre didactice dintre care 16 au fost formate şi în România, amintind şi despre noile manuale școlare care se vor edita în curând, manuale în conformitate cu programa școlară din România şi realizate cu experți din România.

Doamna director şi-a exprimat mâhnirea că informațiile care ajung la București despre comunitatea română şi despre școala românească pe care o conduce nu corespund cu realitatea, acestea ducând în eroare Bucureștiul. A mai subliniat faptul că niciodată nu a cerut sprijin financiar Guvernului României, însă cere sprijin moral, înțelegere şi susținere, nu dezbinarea comunității românești, ci echidistanță în raport cu membrii ei. Este o muncă de decenii pusă în păstrarea şi promovarea limbii, culturii şi tradițiilor strămoșești, o muncă blamată de o mână de oameni care şi ei cândva au fost elevii acestei şcoli şi astăzi se erijează în vocea „românului adevărat” din Ungaria. A încheiat cu speranța că Bucureștiul îşi va schimba poziția pe care o are la momentul actual față de școala românească din Giula şi față de AŢRU şi instituțiile acesteia, exprimându-și totodată tristețea că domnul ministru nu a vizitat școala românească din Giula pentru a avea o imagine mai clară a situației.

În încheiere, Traian Cresta a întărit cele spuse de doamna director, menționând că în ultimii ani niciun ministru nu a vizitat AŢRU şi instituțiile acestuia.

Din cauza timpului prea scurt şi în ciuda volumului mare de probleme ce mai trebuiau discutate ministrul Dan Stoenescu s-a retras încurajând pe cei prezenți la dialog, la cooperare cu Guvernul României și la unitate.

Delia

Oldalainkon Cookie-kat(HTTP-sütiket) használunk a jobb működésért.